Final fericit pentru Orfeu și Euridice la Muzeul Bargello

Muzeul Național Bargello din Florența găzduiește până pe 11 octombrie expoziția "The Ascent of Orpheus: Între și dincolo de reprezentare și abstracție", care cuprinde lucrări ale artistului american Adi Da Samraj. Este pentru prima dată la Bargello pentru un artist contemporan, prezentând lucrările sale extrase din suitele Orpheus One și Linead One (2007) în cele două galerii care dau spre curte.

Decedat în 2008, în peste patruzeci de ani, Adi Da a explorat noi forme de tehnologie digitală, combinând-o cu trăsături fluide și creând o grafică complexă și sofisticată. Samraj a creat un corp artistic format din desene, picturi, sculpturi și o amplă și pionieră producție fotografică, videografică și de compoziție digitală. Începând cu anul 2000, el și-a încorporat lucrările în suite care colecționează imagini figurative sau abstracte.

Tema expoziției este o repovestire a mitului lui Orfeu și Eur idice, în care, contrar a ceea ce spunea mitul, tânărul Orfeu o poate conduce pe Euridice afară din lumea subterană. Pentru aceste lucrări, artistul a folosit culori primare. Orfeu este reprezentat de albastru, în timp ce Euridice este asociată cu roșu și galben (reprezentând tărâmul întunecat al suferinței). cei doi se îndreaptă împreună spre o lumină albă care circulă de-a lungul lumii subterane.

Expuse la Bargello, nouă panouri mari și proiecții multimedia prezintă un erou care, din lumea luminii, coboară în întuneric pentru a-și aduce înapoi iubita. O ascensiune victorioasă care devine tema centrală a celor două suite în care antichitatea comunică cu imaginile digitale, creând un impact vizual uriaș.

Lucrările, unele dintre ele expuse aici pentru prima dată, reprezintă finalul unui proiect de cercetare care investighează procesul de creare a formelor folosind metode ale avangardei istorice. Artistul american depășește perspectiva clasică și alege o a-perspectivă care elimină distanțele și le umple de culoare. De asemenea, el alege abstracția care contrapune, pe de o parte, "Geomele", geometrii primare de pătrate, cercuri și triunghiuri, iar pe de altă parte, "Lineadele", linii schițate liber de mână. Rezultatul este un conținut plasat în acel spațiu misterios și semnificativ al "între și peste reprezentare și abstracție"