Matthias Corvinus, rege al Ungariei, și Florența, expuse la Muzeul San Marco

Matthias Corvinus, rege al Ungariei, și Florența, expuse la Muzeul San Marco

101383756223

2013 este anul culturii italiene în Ungaria, iar Florența sărbătorește această relație dintre cele două țări printr-o expoziție la Muzeul San Marco, axată pe figura lui Matthias Corvinus, rege al Ungariei între 1459 și 1490.

Până pe 6 ianuarie va fi timp pentru a explora și descoperi relațiile care îl legau pe regele maghiar și umanismul din Florența, cultura și arta sa.

Paralela cu Lorenzo Magnificul devine pe bună dreptate inevitabilă, el fiind poate cel mai mare promotor al umanismului florentin, cu siguranță cel mai mare și incontestabil mecena al artelor. Amândoi, în orașele lor respective, se remarcau în cercurile intelectuale, uniți nu doar de relațiile diplomatice, ci mai degrabă de o pasiune comună pentru cultură, cunoaștere și artă.

Expoziția este rezultatul muncii comune a cercetătorilor maghiari și florentini. Sediul acesteia, Muzeul San Marco, a fost ales pentru rolul important jucat de biblioteca mănăstirii dominicane - locul unde se desfășoară expoziția - pentru dezvoltarea științelor umaniste. Mediul monumental în care este prezentată expoziția a fost construit în 1444 de Cosimo de 'Medici și a fost practic prima bibliotecă a Renașterii, un punct de întâlnire pentru personalități precum Pico della Mirandola și Agnolo Poliziano.

Scopul expoziției este de a ilustra răspândirea culturii florentine în Ungaria și de a arăta cum aceasta a fost folosită pentru a contura o reprezentare festivă a regelui Ungariei, care dorea să se facă cunoscut la nivel mondial în Europa ca fiind principalul apărător al creștinismului împotriva pericolului otoman.

Expoziția începe apoi prin a prezenta mediul cultural și educația lui Matthias Corvinus prin intermediul operelor artiștilor florentini care au aparținut regelui maghiar, a operelor artiștilor maghiari care au cunoscut influența florentinilor și a contactelor regelui cu Florența, care au avut loc mai ales prin intermediul emisarilor și consilierilor săi.

În timpul lui Matthias Corvinus, curtea maghiară a cunoscut o adevărată înnoire "renascentistă" din punct de vedere cultural și artistic, dar și dintr-o perspectivă mai practică și mai concretă. Arhitectura și decorarea Palatului din Buda și a reședinței Visegrád au fost, de fapt, profund influențate de Renașterea florentină, după cum o dovedesc vestigiile sculpturale descoperite în săpături recente.

Cea mai evidentă manifestare a fascinației exercitate de arta florentină este draperia tronului lui Matthias Corvinus, care provine direct din atelierul lui Antonio del Pollaiuolo, care rezumă tot ceea ce era în vogă în Florența acelor ani.

În acest fel, se subliniază faptul că în a doua jumătate a secolului al XV-lea Florența era capabilă să aducă în spații de prestigiu, la fel ca și curtea maghiară, imaginea, cultura și excelențele sale, toate acestea la a căror susținere și răspândire a contribuit, fără îndoială, Lorenzo de 'Medici. Pe lângă cea a lui Lorenzo, însă, și influența lui Beatrice de Aragon, care s-a căsătorit cu Matthias în 1476, a contribuit la aprecierea artei renascentiste la curtea de la Buda.

Sunt expuse lucrări de diferite tipuri din muzee și biblioteci din Europa și de peste ocean: pictură, sculptură, ceramică, miniaturi, pentru a demonstra cum umanismul maghiar își are rădăcinile în Italia. O moștenire culturală care nu s-a pierdut, ci a rămas până astăzi la baza culturii maghiare.